Cerc Închis

March 20, 2008

Vuia în jurul meu cerul de noapte
Când din octava lui m-am prăbuşit.
Pupile largi mi-au amintit că am pleoape,
Şi-n adăpostul lor n-am mai simţit nimic.

Trecut-au zile-ntregi, sau poate clipe,
Stele-au căzut, sau alte noi au răsărit;
Cu ace în plămâni, cu mâinile rănite,
Cu faţa-n glod, dar totuşi m-am trezit.

De furii negre prins, am blestemat
Toţi neuronii care mă dureau,
Şi-n roşie ruşine, aprig am jurat
Că nici în opt vieţi aripi nu mai vreau.

Să-l văd încă o dată nu puteam,
Înaltul cel din care am căzut.
Ca să îl uit, numai în jos priveam,
Dar în băltoace, cerul l-am văzut.


Tonight

February 18, 2008

This
is my favorite time:
when the sun is down,
and the heat is gone,
and the night is young
and velvety.

Under the street lamps,
sharper are the shadows,
greener the leaves,
closer every sound.

Lights,
like blobs on an ancient film,
remind me
of what I forgot
when my age had a single digit.
Then,
all I had to do was
want
to move my hand,
and it would move.
What I want,
what I think,
I have.
I wish I could remember that.

Shadows
curl
at the edge of my vision.
They call to me,
but in full view
I find them still.
I wish I could relive that magic.

The green
is of a different kind
at night.
It’s alive
and hard
and raw.
Like I used to be
before I forgot who I was.
I wish I could remember that.

The city sleeps
and I can hear a leaf
turning to watch me —
an intruder on her silence.
I wish I hadn’t woken you up.

But the shadows are sharper,
and the green is greener,
and the sound is closer.
I am awake
in this collage
with layered colors,
clumsy lines
and muffled sounds.
And I have but shadows
and green
and sound
to show tonight to.


Acrosticism

January 29, 2008

acro-flat.png

Frowning with echoes of hysterical laughter, exhausted by sleep. Lonesome raven in a sea of snow. Numb wings gleaming black. Feathers ruffled by urban noise. Cursed lethargy. Katatonia. Eyes fixed on the sun, drowning upwards.


Gălăgie de Culori

January 21, 2008

Nu cred că te-aş fi observat
dacă în acel moment
nu m-ai fi împins peste margine.
Dar în vârtejele cu care mi-ai smuls ancora
m-am trezit jos,
jos de tot,
dezarmat de privirea ta.
Şi în clipa aceea
nu ştiu ce ai citit pe faţa mea.

Gândul
prins între două perechi de retine
perfect paralele.
Între două oglinzi,
o rază prizonieră
se reflectă iar şi iar
până cu forţa ei
şi cu un zgomot spart
îşi fură libertatea.

Atât de clar:
aceeaşi căutare,
acelaşi dezgust,
dar fără citoplasma unui zâmbet.
Nimicul
căutând nimicul
într-o mare de nimicuri.
Până două nimicuri se întâlnesc
se împletesc
şi se prefac într-un nimic mai mare.
Două zerouri alăturea
mimează infinitul.


Tu

November 4, 2007

Noiembrie. E dimineaţă.
Şi gândul mi-l inunzi din nou.
Nu ştiu de e extaz ori greaţă
Ori ecou.

De frică mut sunt când te văd,
Lovit de-un invizibil zid.
Şi în tăcerea mea arăt
Stupid.

Mâinile noastre-s Nord şi Sud,
Dar tot nu se-ntâlnesc.
Nu ştiu nici dacă te detest
Sau te iubesc.

Săruturi mii mintea-mi croieşte
Pe al parfumului tău rug.
Ochii se-nchid. E prea fantastic.
Fug.

Din amalgamul de emoţii
Ce simt încerc să distilez.
Şi tot ce vreau e să îmi spui
Că nu visez.


Întuneric

September 7, 2007

Lacrimi îneacă noaptea-n pelin,
Jupiter geme-n orbită;
Din bezna uitării ţi-apare în gând
O nu-mă-uita ofilită.

Închis pe vecie în palatul fals,
Priveşti cum vidul se scurge:
Un vis, un cântec, astăzi se nasc,
Clipeşti, şi mâine-s cenuşă.

Cu fiece pas cerul pare mai sus,
Alergi pe scara – spirală;
Treptele din urma-ţi deja s-au distrus,
‘Napoi nu-ţi da osteneală.

Pierdut în lungimea amarului drum,
Suflet nedreptăţit din faşă –
Sfidezi existenţa prin cuvânt şi pumn;
De fapt, păşeşti pe o aţă.


Symphony

August 13, 2007

Inspired by, and dedicated to,
Nightwish.

I shut my eyes and see
A white rose withering.
It reminds me of how frail
Life is.

I seal my ears and hear
A white dove rioting.
It reminds me of the thrills
Of freedom.

I gasp and I breathe in
The scent of a white Lily.
It awakens in me passion
And fear.

Oblivious I drink
From the silver cup of life.
Each fiery drop quenches
My thirst.

My blind palm touches thee
And time gets lost in aeons.
Our souls silently scream
“Love is.”

rose.jpg


Follow

Get every new post delivered to your Inbox.

Join 26 other followers