Cerc Închis

Vuia în jurul meu cerul de noapte
Când din octava lui m-am prăbuşit.
Pupile largi mi-au amintit că am pleoape,
Şi-n adăpostul lor n-am mai simţit nimic.

Trecut-au zile-ntregi, sau poate clipe,
Stele-au căzut, sau alte noi au răsărit;
Cu ace în plămâni, cu mâinile rănite,
Cu faţa-n glod, dar totuşi m-am trezit.

De furii negre prins, am blestemat
Toţi neuronii care mă dureau,
Şi-n roşie ruşine, aprig am jurat
Că nici în opt vieţi aripi nu mai vreau.

Să-l văd încă o dată nu puteam,
Înaltul cel din care am căzut.
Ca să îl uit, numai în jos priveam,
Dar în băltoace, cerul l-am văzut.

4 Responses to Cerc Închis

  1. noispace says:

    very cool. reminds me of the flood i’m currently surrounded by at my home in missouri, usa.

  2. gr8dude says:

    Eu sunt foarte impresionat. Cum nu dai, vad aici optimism si lumina la capat de tunel, cu toate ca e trista poezia.

    Am fost atins.

  3. A-ha! Imaginea e o lucrare alcatuita de Escher – “Puddle”, din 1952
    http://www.mcescher.com/Gallery/gallery-back.htm

  4. Constantin says:

    Puteai sa faci click ;)

%d bloggers like this: