Întuneric

Lacrimi îneacă noaptea-n pelin,
Jupiter geme-n orbită;
Din bezna uitării ţi-apare în gând
O nu-mă-uita ofilită.

Închis pe vecie în palatul fals,
Priveşti cum vidul se scurge:
Un vis, un cântec, astăzi se nasc,
Clipeşti, şi mâine-s cenuşă.

Cu fiece pas cerul pare mai sus,
Alergi pe scara – spirală;
Treptele din urma-ţi deja s-au distrus,
‘Napoi nu-ţi da osteneală.

Pierdut în lungimea amarului drum,
Suflet nedreptăţit din faşă -
Sfidezi existenţa prin cuvânt şi pumn;
De fapt, păşeşti pe o aţă.